Foișorul de Foc: turnul care veghea Bucureștiul
Povești despre arhitectura românească

Foișorul de Foc: turnul care veghea Bucureștiul

Cristina Radu
Distribuie:

Foișorul de Foc este una dintre acele clădiri pe lângă care treci de sute de ori și pe care, într-o zi, o vezi cu adevărat. Turnul roșcat de cărămidă din zona Calea Moșilor – Bulevardul Ferdinand I a fost, timp de decenii, cel mai înalt punct de pază al Bucureștiului: de aici, santinela scruta orașul în căutarea fumului.

Astăzi clădirea adăpostește Muzeul Național al Pompierilor, iar istoria ei este documentată chiar de instituția care o administrează: istoricul Muzeului Național al Pompierilor. Povestea a fost spusă și în presă, ca simbol al Bucureștiului vechi: Foișorul de Foc, povestea clădirii.

1890: un turn care veghea orașul

Foișorul de Foc a fost construit în 1890, după planurile lui George Mandrea, pe atunci arhitect-șef al Capitalei. Cu o înălțime de aproximativ 42 de metri, turnul a funcționat ca punct de observație împotriva incendiilor, într-o vreme în care un oraș de lemn și cărămidă putea arde cartier cu cartier. De la balconul circular de sus, santinela avea o panoramă completă a Bucureștiului.

Nu a fost primul de acest fel. L-a precedat Turnul Colței, mai înalt (în jur de 50 de metri), demolat în 1888. Foișorul de Foc a preluat astfel o funcție veche a orașului: aceea de a-l păzi de sus.

De la pază la muzeu

Tehnologia l-a făcut, încet, inutil. Telefonia, apoi clădirile tot mai înalte, au răpit turnului rostul de a mai fi cel mai bun punct de observație. În 1963, Foișorul de Foc a fost transformat în muzeu. Spațiile interioare, etajate, au devenit spațiu de expunere pentru uniforme, echipamente, documente și fotografii despre istoria pompierilor.

Această a doua viață – de la infrastructură de urgență la instituție de memorie – e exact genul de poveste care face un monument interesant. La fel ca Cazinoul din Constanța, Foișorul arată cum patrimoniul supraviețuiește schimbându-și funcția.

De ce e un subiect bun pentru o machetă

Foișorul de Foc are exact proporția care funcționează în miniatură: un volum vertical, clar, recognoscibil, fără ornamentație excesivă. Macheta Foișorul de Foc este la nivel ușor, deci e o intrare bună în papercraft – potrivită și pentru un copil. Dacă e prima ta machetă, pregătește-te cu ghidul de lipici și unelte și cu greșelile de evitat la prima machetă.

Pe biroul cuiva care iubește Bucureștiul, turnul roșu spune o poveste imediat. Îl poți așeza lângă alte repere ale orașului, de la Arcul de Triumf la Grand Hotel (fostul InterContinental), pentru un mic București de hârtie.

Un cadou bucureștean cu poveste

Pentru cineva născut sau crescut în București, Foișorul de Foc e un reper afectiv. De aceea funcționează bine ca cadou românesc autentic sau ca cadou pentru un arhitect. Pentru mai multe repere bucureștene, vezi hub-ul machete de arhitectură românească.

Întrebări frecvente

Când a fost construit Foișorul de Foc?

În 1890, după planurile arhitectului George Mandrea, ca turn de observație împotriva incendiilor pentru Bucureștiul de atunci.

Ce funcție are astăzi?

Din 1963 adăpostește Muzeul Național al Pompierilor, cu exponate despre istoria și echipamentele pompierilor.

Cât de înalt este?

Aproximativ 42 de metri, cu un balcon circular de la care se vede o panoramă a orașului.

Este macheta potrivită pentru începători?

Da. Macheta Foișorul de Foc este la nivel ușor, cu puține piese, ideală pentru o primă experiență de papercraft.

De ce e un cadou bun?

Pentru că este un simbol recognoscibil al Bucureștiului vechi, cu o poveste ușor de spus și un volum elegant pe birou.

Ultimele articole

Vezi toate

Utilizăm cookie-uri pentru a furniza vizitatorilor o experiență mult mai bună de navigare și servicii adaptate nevoilor și interesului fiecăruia. Prin butonul “ACCEPT”, vă dați acordul pentru utilizarea cookie-urilor.

Setări